în drumul spre o economie de piață veritabilă, Republica Moldova are nevoie de instituții funcționale care să asigure dezvoltarea ascendentă a economiei. Una dintre aceste instituții, de care depinde existența unei competiții sănătoase pe piață, este Consiliul Concurenței, succesorul de drept al Agenției Naționale pentru Protecția Concurenței. Președintele Consiliului, Viorica Cărare, afirmă că în Republica Moldova cultura concurențială este abia la început de cale, însă se arată sigură că toate schimbările din ultimii ani vor contribui la dezvoltarea unei competiții sănătoase de pe urma căreia va avea de câștigat atât statul, cât și Măria sa, consumatorul.

Profit: Dnă Cărare, la mai bine de doi ani de la transformarea Agenției Naționale pentru Protecția Concurenței în Consiliul Concurenței, cum apreciați activitatea noii structuri pe care o conduceți? Credeți că această schimbare a îndreptățit așteptările în sensul îmbunătățirii situației la capitolul concurenței în Republica Moldova?

Viorica Cărare: Consider că pentru a vorbi despre rezultate și îmbunătățiri esențiale în domeniul concurențial trebuie să treacă nu doi, dar, cel puțin, 10 ani. Transformarea Agenției Naționale pentru Protecția Concurenței în Consiliul Concurenței a fost foarte importantă pentru dezvoltarea mediului concurențial din Republica Moldova și mă bucur că, în final, am reușit să facem această schimbare, pentru că am întâmpinat foarte multe obstacole și rezistență. în fond, schimbarea nu ține doar de acest rebranding, cum poate părea la prima vedere, ci de adoptarea unei noi legislații în domeniu. Astfel, în septembrie 2012, a fost publicată o nouă Lege a concurenței, care ne impune mult mai multe obligații, iar cu o lună înainte, în august 2012, cea a ajutorului de stat.

Acestea sunt două legi pro-europene foarte complicate și necesare pentru crearea unui mediu concurențial echitabil în Republica Moldova. Prin urmare, acum suntem axați pe ideea implementării legislației date, fapt care presupune, în primul rând, realizarea reformei instituționale. Am schimbat deja structura organizațională a Consiliului și am majorat numărul de angajați. în scopul suplinirii locurilor vacante, am anunțat concurs pentru aproape 50 de posturi de economiști, juriști, specialiști mass-media, relații externe, traducători etc., care se va încheia la finele lunii noiembrie.

Preponderent, oferim șanse tinerilor absolvenți și, cel mai important lucru, nu solicităm experiență de muncă. De ce? Pentru că avem nevoie de oameni deștepți, care știu a gândi și care vor să învețe, dat fiind că specializare în concurență în Republica Moldova, la moment, nu există. Astfel, suntem în situația de a instrui singuri angajații și de a le forma deprinderi de lucru pornind de la cunoștințele pe care le au. în context, am lansat un parteneriat cu România și Ucraina în ceea ce privește instituirea masterului în concurență. De asemenea, realizăm mai multe proiecte europene și cu Banca Mondială pentru a instrui angajații atât în Moldova, cât și peste hotare. Vrem să angajăm și să învățăm personalul, iar din vara anului 2015 cred că vom putea activa deja în plină forță.

Profit: Ce reprezintă Sistemul informațional „Registrul ajutoarelor de stat” din Moldova (SIRASM), dat drept exemplu pentru mai multe state?

V.C.: SIRASM-ul este o inițiativă care ne aparține și sperăm că va fi implementată cu succes, având în vedere că este complicat de gestionat ajutoarele de stat la nivel național. în fond, aceasta prevede întocmirea unui registru al ajutorului de stat electronic, care ne-a luat aproape un an de zile, proiectul fiind finanțat de Banca Mondială. Implementarea acestui Sistem de notificare, monitorizare și raportare a măsurilor de ajutor de stat va permite fiecărui furnizor de ajutor de stat, care sunt autoritățile publice locale și centrale, să completeze formularele în format electronic, fără deplasare la sediul Consiliului, economisind timp și resurse materiale. Astfel, în rezultatul utilizării registrului electronic vom avea o monitorizare foarte strictă a tuturor ajutoarelor de stat acordate la zi.

Reprezentanții de la Bruxelles au rămas încântați de această inițiativă, pentru că nici în Europa nu există un astfel de registru. Prin urmare, este vorba de un proiect pilot, iar noi suntem cei care l-am inițiat și îl implementăm. Europenii sunt curioși să vadă cum va fi aplicat acest registru în Moldova după care vor încerca să-l integreze în UE. Åži în spațiul CSI, am fost primii care am adoptat Legea ajutorului de stat și am întocmit un astfel de registru. Ulterior, am susținut și colegii din Ucraina pentru ca această lege să fie adoptată în Rada de la Kiev.

Profit: Recent, Consiliul Concurenței, cu suportul Băncii Mondiale, a identificat sectoarele economice cu cele mai multe obstacole în domeniul concurenței: bănci și asigurări, cercetare și dezvoltare, industria extractivă și transportul feroviar. Cum intenționați să îmbunătățiți activitatea concurențială în aceste sectoare?

V.C.: într-adevăr, cu suportul Băncii Mondiale a fost realizat un studiu în vederea determinării sectoarelor de prioritate ale economiei Republicii Moldova în care sunt prezente obstacole majore în calea concurenței și unde eforturile de a elimina practicile anticoncurențiale ar putea avea un impact potențial semnificativ asupra condițiilor de concurență și asupra economiei Republicii Moldova. Ca urmare a acestui studiu, tot cu ajutorul Băncii Mondiale, intenționăm să facem o analiză detaliată a situației din sectoarele pe care le vom stabili.

Atunci când vorbim de obstacole concurențiale nu înseamnă că de fiecare dată anume noi vom fi cei care le vom soluționa, pentru că nu tot timpul problema concurențială ține strict de Consiliul Concurenței. Poate fi vorba de un regulator în domeniu, de un minister anume sau de o altă autoritate publică. Problemele concurențiale pot fi soluționate doar prin eforturi comune depuse de întreaga societate.

Prin urmare, acest studiu de analiză a sectoarelor care întâmpină obstacole concurențiale ne va permite să realizăm ce trebuie de schimbat și care sunt pașii pe care urmează să-i întreprindem. Reiterez, acest lucru nu se referă doar la activitatea Consiliului, pentru că dacă ar fi fost astfel, atunci noi am fi făcut singuri acest raport. De exemplu, în domeniul energetic regulatorul este Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a Republicii Moldova (ANRE), în domeniul financiar – Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), în domeniul bancar – Banca Națională a Moldovei (BNM). în această ordine de idei, analizând toate aceste sectoare și obstacole, se va stabili exact ce trebuie să facă fiecare autoritate publică vizată. Prin urmare, trebuie să elaborăm un plan, pentru că de multe ori când apare o problemă, mingea se aruncă de la unul la altul, iar responsabilitatea se pasează de la o instituție la alta.

Profit: Câte sesizări primește Consiliul anual, lunar, la ce se referă majoritatea dintre ele?

V.C.: Sesizări sunt multe. Poșta vine zilnic. Doar la începutul anului 2012, în cadrul Consiliului Concurenței se aflau la examinare 71 de cazuri referitoare la încălcarea legislației concurențiale, iar în perioada 2012-2013 au fost inițiate 37 de cazuri noi. Sunt unii agenți economici care ne abordează frecvent, fie că problema pe care o reclamă ține sau nu de competența noastră. în linii generale, trebuie să spunem că în Moldova cultura concurențială este la început de cale. Noi colaborăm cu agenții economici, dar nu toți știu în ce situații și la ce instituții trebuie să apeleze atunci când se confruntă cu anumite dificultăți. De multe ori se adresează nouă, deși problemele nu sunt de competența autorității de concurență. Dar există și situații diametral opuse, atunci când agenții economici ar putea să solicite ajutorul Consiliului Concurenței în problemele concurențiale întâmpinate, însă nu se adresează. Evident, depunem tot efortul pentru promovarea culturii concurențiale, dar totuși acesta este insuficient. Putem menționa doar, că nu numai în Republica Moldova lucrurile decurg astfel, chiar și în țările unde autoritățile de concurență au o istorie de câteva decenii, acestea se confruntă cu probleme similare.

Profit: Ce acțiuni întreprinde Consiliul pentru a stabili o concurență echitabilă pe piața produselor petroliere?

V.C.: Noi am constatat o înțelegere de cartel între șapte agenți economici de pe piața petrolieră și am emis decizia în acest sens http://old.competition.md/documents/dc/HOT%20PETROL%20pt%20publicare.pdf. Judecătorii însă au invocat faptul că în metodologia de stabilire a prețurilor la carburanți există un punct care obligă agenții economici cu trei zile înainte de a majora prețurile să informeze ANRE-ul. în opinia noastră, aceasta este o clauză anticoncurențială, care presupune că, astfel, agenții economici își declină răspunderea. înțelegerea de cartel este o înțelegere secretă pentru a stabili, de exemplu, un anumit preț la carburanți. Agenții economici trebuie să se comporte independent, să aibă strategia și politica lor de prețuri, să procedeze așa cum le este convenabil, evident ținând cont de legislația în vigoare. Ei trebuie să concureze, pentru că doar lucrând independent, într-o concurență corectă și liberă crește calitatea serviciilor prestate cetățenilor. în cazul înțelegerilor de cartel concurența este distorsionată. Prețurile sunt aceleași, iar consumatorul nu are alternativă.

Fiind independenți, agenții economici nu au voie să facă schimb de informații. în Europa un agent economic a fost pedepsit pentru faptul că și-a plasat contractele pe site. El nu are voie să facă acest lucru, pentru că acțiunea este calificată tot ca înțelegere de cartel. ANRE, prin faptul că îi obligă pe petroliști să-i anunțe despre majorarea de prețuri, le oferă acestora o scuză pentru înțelegerile de cartel. Noi am expediat ANRE-ului o prescripție cu solicitarea de a elimina această obligațiune. Noua metodologie de stabilire a prețurilor la carburanți se află deja la Guvern și sperăm că această clauză va fi eliminată. Ulterior, ne vom putea sesiza din nou pe această chestiune, pentru că acum nu are rost să facem acest lucru.

Profit: Apropo, recent, în cadrul unei ședințe de Guvern, premierul Iurie Leancă s-a arătat extrem de nemulțumit de faptul că în timp ce pe piața internațională prețurile la carburanți scad, în Moldova acestea cresc. Considerați că nemulțumirile premierului au fost justificate?

V.C.: în lege este indicat expres că ANRE are toate împuternicirile și posibilitățile să monitorizeze formarea prețurilor, având și toate instrumentele necesare să înlăture neregulile depistate. ANRE este o instituție independentă și eu nu aș vrea să comentez activitatea acesteia. Cert este că ea are tot instrumentarul necesar pentru a pune la respect agenții economici care încalcă legislația.

Profit: Pe care segment de piață stăm cel mai bine la capitolul concurență, dar pe care există cele mai mari probleme?

V.C.: Segmentul care poate fi dat drept exemplu de concurență reală este cel al telefoniei mobile. Faptul că oamenii au refuzat telefonia fixă în favoarea telefoniei mobile este o dovadă a faptului că prețurile sunt accesibile. Iar prețurile accesibile au putut fi stabilite doar în rezultatul unei concurențe sănătoase, când fiecare companie de telefonie mobilă este interesată să atragă cât mai mulți clienți. Este exemplul cel mai elocvent când concurența lucrează.

Exemplul unde concurența este limitată și se confruntă cu obstacole majore este cel al asigurărilor „Carte Verde”. Problemele identificate în acest sector sunt determinate de reglementarea excesivă a acestuia.
Emitenții certificatului de asigurare „Carte Verde” nu au posibilitatea de a concura prin preț, dat fiind că prima de asigurare este stabilită de CNPF și nu poate fi modificată de asigurători. în această ordine de idei, Consiliul a informat Guvernul Republicii Moldova și Comisia Națională a Pieței Financiare, despre situația creată, în vederea intensificării eforturilor comune pentru liberalizarea pieței, promovarea concurenței și preluării celor mai bune practici ale Uniunii Europene. Mai mult, acest lucru este prevăzut și în Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova.

Profit: Raportat la nivelul țărilor UE, care este nivelul concurenței în Moldova?

V.C.: „Concurența este mâna invizibilă a economiei”, spunea Adam Smith. Prin urmare, după nivelul de dezvoltare a economiei putem judeca și despre nivelul de dezvoltare a concurenței. Noi suntem o economie mai specifică, având în vedere că o perioadă îndelungată ne-am aflat într-un sistem totalitar, după care am trecut imediat la economia de piață, fără a fi pregătiți. Nu cred că trebuie să ne comparăm cu alte economii ale lumii. Pașii pe care îi întreprindem la moment ne fac încrezători că într-un viitor tangibil vom avea și primele succese

 

Profit Profit