Interviu oferit ziarului Capital Market de către un grup de experți ai Consiliului Concurenței, în frunte cu Veaceslav Guțuțui, membru al Plenului Consiliului Concurenței.

– Recent, Consiliul Concurenței (CC) și-a prezentat raportul de activitate la ședința Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, iar judecând după vot, reglementatorul se bucură de încredere din partea deputaților. Cu toate acestea, în opinia Dvs., ce a reușit și ce nu a reușit să facă instituția anul trecut și de ce?

– în anul 2015, Consiliul Concurenței a progresat în activitățile desfășurate, înregistrând rezultate mai bune decât în anii precedenți. A fost intensificată activitatea de investigare a cazurilor de încălcare a legislației concurențiale. Numărul total de investigații în derulare a fost de 79 (în creștere în comparație cu anul 2014, când au fost 62 de cazuri), a celor finalizate – de 35 și a celor inițiate – de 36. Valoarea totală a sancțiunilor impuse a alcătuit 38,04 mln. lei, fiind înregistrată o creștere considerabilă a nivelului sancțiunilor aplicate în 2015, față de anii precedenți. în cazurile când a fost posibilă restabilirea concurenței efective pe piață, fără aplicarea măsurilor de sancționare, s-a utilizat instrumentul acceptării angajamentelor.

în 2015, în vederea restabilirii mediului concurențial, în premieră, Consiliul Concurenței a obligat două întreprinderi implicate în concentrare economică, să dizolve concentrarea economică realizată pentru grupul format din mai multe companii turistice, care a obținut o poziție dominantă pe piața formării pachetelor turistice cu destinația Turcia. Autoritatea de concurență a obligat grupul de întreprinderi să restabilească situația existentă, anterior punerii în aplicare a concentrării. întreprinderii, care a pus în aplicare concentrarea economică, i-a fost aplicată o amendă de 21,08 mln. lei. (Totodată, această Decizie a fost contestată în instanța de judecată, care a dispus suspendarea hotărârii în partea ce ține de încasarea amenzii în bugetul de stat până la soluționarea cauzei în fond).

în rezultatul examinării în procedura contenciosului administrativ a acțiunilor intentate, au fost finalizate 8 cauze, dintre care în 7 cazuri instanța de judecată a dat câștig de cauză Consiliului Concurenței, ceea ce denotă o rată a câștigurilor în instanța de judecată în mărime de 87,5%.

Au fost implementate, în premieră, mai multe instrumente ale politicii de concurență, unul dintre ele fiind acceptarea angajamentelor propuse de către întreprinderi, care contribuie la înlăturarea încălcărilor și restabilirea rapidă a mediului concurențial.

în vederea promovării politicii statului în domeniul concurenței și evaluării impactului de reglementare asupra mediului concurențial, excluderii tratamentelor preferențiale în favoarea unor agenți economici, înlăturării și prevenirii instituirii barierelor anticoncurențiale în diferite sectoare economice, Consiliul Concurenței, pe parcursul anului 2015, a avizat 68 de proiecte de acte legislative și normative, majoritatea fiind cu propuneri și recomandări de îmbunătățire a conținutului lor.

Tot în 2015 a fost elaborat și prezentat Parlamentului și Guvernului primul Raport privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova. Raportul a vizat perioada 01.01.2011-16.08.2013, fiind de fapt o inventariere a ajutoarelor de stat existente la data intrării în vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat.

în premieră, reprezentanții Consiliului Concurenței au participat în calitate de experți, pentru o autoritate de concurență străină în cadrul proiectului Uniunii Europene „Armonizarea sistemului de achiziții publice din Ucraina la standardele UE”.

în anul 2015, a fost lansată platforma de discuții Competition CaFE, care oferă posibilitatea unei comunicări tematice cu părțile interesate într-un nou format.

în contextul preluării celor mai bune practici internaționale din domeniul concurenței și ajutorului de stat, dar și în vederea dezvoltării relațiilor de colaborare internațională, pe parcursul anului 2015, Consiliul Concurenței a fortificat cooperarea cu diferite entități internaționale (Banca Mondială, Comisia Europeană, ICN, CIPA) și a dezvoltat parteneriate pe cale bilaterală.

Desigur că este încă mult de realizat în vederea soluționării tuturor problemelor mediului concurențial. în acest context, Consiliul Concurenței, în anul 2015, a elaborat proiectul Programului național din domeniul concurenței și ajutorului de stat pentru a asigura demonopolizarea sectoarelor economice și deschiderea lor către concurență. Proiectul Programului este la etapa de finalizare și va fi înaintat în viitorul apropiat Parlamentului pentru dezbateri și aprobare.

Un grup important de probleme se referă la asigurarea independenței organizaționale și financiare, precum și consolidarea capacității instituționale a Consiliului Concurenței. La fel rămâne deschisă problema avizării obligatorii a proiectelor actelor normative și legislative sub aspectul impactului asupra concurenței, în vederea prevenirii adoptării unor norme anticoncurențiale și excluderii unor potențiale abuzuri din partea autorităților publice, deoarece nu în toate cazurile autoritățile publice-inițiatoare de proiecte de acte legislative și normative solicită avizul Consiliului Concurenței.

O problemă importantă este și asigurarea accesului Consiliului Concurenței la bazele de date deținute de autoritățile publice în vederea obținerii în termeni restrânși a informațiilor necesare efectuării investigațiilor concurențiale.

Consiliul Concurenței a elaborat un set de propuneri concrete pentru a rezolva problemele enumerate, care au fost expediate în adresa Parlamentului și Guvernului.

– în raport s-a menționat că majoritatea litigiilor judiciare dintre Consiliu și companii, ce au intrat în vizorul autorității de reglementare, s-au încheiat în favoarea CC. în opinia dumneavoastră, care este motivul acestor realizări? în ce măsură este adevărată opinia că e dificil să te judeci cu o autoritate de reglementare care stabilește regulile de joc?

– Menținerea deciziilor Plenului Consiliului Concurenței de către instanțele de judecată se datorează faptului că deciziile adoptate de către Plen sunt bine elaborate și argumentate. Până la adoptarea unei decizii de către Plen, se desfășoară un amplu proces de investigație, în cadrul căruia o echipă de investigație, formată din colaboratorii subdiviziunilor specializate ale Consiliului Concurenței, efectuează multiple acte procesuale, solicitări de informații, interviuri, inspecții, în vederea acumulării probelor relevante.

în baza acumulării acestor informați, echipa de investigație întocmește raportul de investigație a cărui versiune neconfidențială se remite părților pentru informare. în termen de 30 de zile lucrătoare, părțile au dreptul să prezinte observații asupra raportului de investigație. Astfel, părțile au posibilitatea să se expună asupra celor constatate în raportul de investigație, prezentând probe în susținerea celor invocate.

în vederea creării și fortificării opiniei membrilor Plenului Consiliului Concurenței cu privire la circumstanțele cauzei, probele acumulate, vinovăția părților și sancțiunea aplicabilă, acordării dreptului la apărare a părților implicate în investigație, se organizează audieri ale părților sau ale persoanelor terțe. Audierile sunt organizate sub egida Plenului Consiliului Concurenței, numărul acestora fiind în creștere: în anul 2014 au fost organizate 14 audieri, iar în 2015 – 25 audieri. în prezent, la fiecare investigație mai complicată se realizează cel puțin o audiere a părților la dosar.

Membrii Plenului, în urma analizei informațiilor și probelor acumulate de la părțile implicate în investigație și ca urmare a exercitării dreptului la apărare pentru părțile implicate într-o investigație, apreciază critic și obiectiv problemele de ordin concurențial atât prin prisma reclamantului, cât și a reclamatului, ado­ptând decizii suficient de bine structurate și argumentate, fundamentate pe multiple probe acumulate pe parcursul investigației.

La investigațiile desfășurate se muncește asiduu, fiind implicați specialiștii din echipele de investigație (la etapa raportului de investigație), precum și membrii Plenului Consiliului Concurenței (la etapa emiterii deciziei de iniție­re a investigației și etapa adoptării deciziei).

Cu privire la opinia că e dificil să te judeci cu o autoritate de reglementare, care stabilește regulile de joc, menționăm că, în conformitate cu legislația în vigoare, justiția se înfăptuiește pe principiul egalității tuturor persoanelor. Astfel, instanțele de judecată aplică acest principiu și nici o parte a procesului nu beneficiază de careva privilegii. în același timp, regulile de joc în diferite sectoare economice sunt stabilite de Parlament, Guvern și regulatori, prin adoptarea legilor și actelor normative.

– în context, puteți exprima poziția Consiliului pe următoarele probleme de actualitate:
a) acordarea de către Guvern a creditelor celor trei bănci problematice?

– Atribuțiile Consiliului Concurenței, conform art. 39, lit. h) a Legii concurenței, sunt de a autoriza, monitoriza și raporta ajutorul de stat. Notificarea ajutorului de stat se depune de către furnizor sau inițiator Consiliului Concurenței. Astfel, Consiliul Concurenței nu examinează necesitatea sau oportunitatea acordării ajutorului de stat, întreaga responsabilitate asupra inițierii unui ajutor de stat aparținând exclusiv inițiatorului și furnizorului ajutorului de stat.

Banca Națională a Moldovei (BNM) a notificat Consiliul Concurenței intenția de acordare a ajutorului de stat pentru trei bănci. Această măsură a avut ca obiectiv salvarea beneficiarilor aflați în dificultate și avea menirea să asigure stabilitatea financiară a Republicii Moldova în scopul evitării unei crize financiare sistemice.

Plenul Consiliului Concurenței a evaluat măsura de sprijin notificată de către BNM, constatând că aceasta reprezintă ajutor de stat. Ulterior, Consiliul de administrație al BNM a decis acordarea creditului de urgență sub garanția Guvernului emisă de Ministerul Finanțelor.

BNM urma să prezinte Consiliului Concurenței, în termen de 6 luni de la acordarea ajutorului de stat, un plan de restructurare sau de lichidare a beneficiarilor. Nefiind prezentat planul sus-menționat, Plenul Consiliului Concurenței a dispus inițierea investigației referitor la semnele încălcării legislației în domeniul ajutorului de stat de către BNM. Conform Deciziei Plenului Consiliului Concurenței din decembrie 2015, Banca Națională și Ministerul Finanțelor întreprind măsuri de recuperare a ajutorului acordat.

A discutat Lilia Alcază

Capital Market