La data de 22 mai 2025, Plenul Consiliului Concurenței, prin Decizia nr. APR-13/20-14, a constatat încălcarea art. 12 din Legea concurenței de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Încălcarea a constat în aplicarea arbitrară a factorului de capacitate la calcularea tarifului pentru energia electrică produsă din surse eoliene, precum și în refuzul de a aproba un tarif distinct, în comparație cu cel aprobat anterior, pentru instalațiile eoliene noi. Aceste acțiuni au condus, în ansamblu, la restrângerea concurenței pe piața relevantă investigată. Detalii în comunicat

Investigația a fost inițiată prin Dispoziția Plenului nr. 13 din 4 iunie 2020. În cadrul acesteia, s-a constatat că, în anul 2017, ANRE a aprobat unei întreprinderi un tarif majorat, ca urmare a aplicării unui factor de capacitate mai avantajos în comparație cu cel utilizat pentru alte întreprinderi producătoare de energie electrică din surse eoliene (20% vs 17%), favorizarea fiind menținută, inclusiv, în cadrul procesului de aprobare a tarifelor în anul 2018 (17% vs 25%).

Astfel de acțiuni au avut drept consecință restrângerea concurenței, prin afectarea negativă a cel puțin unuia dintre parametrii esențiali ai acesteia, în speță – prețul de comercializare a energiei electrice din surse regenerabile eoliene.

Consiliul Concurenței reiterează faptul că existența unei piețe reglementate, cu tarife stabilite de autoritatea de reglementare, nu exclude existența concurenței. Chiar în condițiile în care legislația prevede obligativitatea achiziționării întregii cantități de energie electrică produsă din surse regenerabile la tarife reglementate, concurența se poate manifesta prin eficiență operațională, capacitatea de atragere și valorificare a investițiilor, rentabilitatea activității economice, precum și alți factori non-preț.

Consiliul Concurenței recunoaște statutul ANRE de autoritate de reglementare independentă, precum și inadmisibilitatea oricărei ingerințe în procesul său decizional. Nicio instituție, inclusiv Consiliul Concurenței, nu are competența de a interveni în procesul de elaborare a reglementărilor sau în deciziile adoptate de ANRE în exercitarea atribuțiilor sale legale.

Totodată, independența decizională a unui regulator nu presupune o marjă de discreție nelimitată. Exercitarea atribuțiilor de către o autoritate de reglementare trebuie să se bazeze pe principii de transparență, previzibilitate și aplicare uniformă și echitabilă a reglementărilor față de toți participanții pieței. Reglementările adoptate de un regulator independent trebuie să fie aplicate în mod coerent chiar de către acesta, astfel încât să se elimine orice risc de decizii arbitrare. În consecință, atunci când aceleași norme sunt aplicate diferențiat în raport cu diverși participanți pe piață, o astfel de abordare trebuie să se sprijine pe criterii obiective și transparente, însoțite de o motivare clară, atât în fapt cât și în drept.

În absența acestor condiții, acțiunile regulatorului independent pot restrânge, împiedica sau denatura concurența, ceea ce constituie încălcarea art. 12 din Legea concurenței.

Decizia Plenului Consiliului Concurenței poate fi contestată în instanța de judecată în termen de 30 zile după comunicare.